Mahalaua a rămas ineptă, iar Băsescu mut.
Se împlineşte în aceste zile un an de la protestele din ianuarie 2012. Aceasta este poate singura frază care poate fi rostită fără teama ca în secunda următoare cineva să ridice două degete şi să spună că nu este de acord cu ideea exprimată.
Dincolo de ea începe poate cel mai controversat moment al ultimilor ani. Atât pentru interpretarea mesajului principal, care a fost transmis din stradă - a fost doar unul sau mai multe? - cât şi din perspectiva efectelor pe care le-au avut acţiunile protestatarilor.
S-a strigat în primul rând împotriva lui Traian Băsescu şi guvernului sau marioneta condusă de Emil Boc şi format din supuşi umili sau evenimentele s-au întors, până la urmă, împotriva întregii clase politice? Până la urmă există poza cu "PDL + USL = ACEEAŞI MIZERIE". Dar pancartele şi mesajele strigate în Piaţa Universităţii în ianuarie februarie 2012 mulţumesc pe toată lumea şi oferă marfă pentru legitimarea oricărei analize socio-politice. Hermeneutica nu are multe astfel de evenimente în care să îşi demonstreze geniul.
La un an de la evenimente, mesajele şi efectele protestelor încă lasă loc unor concluzii de cele mai multe ori contradictorii. Unii văd în ele prima palmă zdravănă pe care Traian Băsescu a încasat-o de la popor, moment dupa care a muţit şi niciodată apoi nu şi-a mai permis să se dea prea mult în spectacol, aşa cum o făcuse nestingherit până atunci de câteva ori avea poftă, de cele mai multe ori în direct.
Guvernarea USL, întoarcerea la comunism.
Încet, încet, aflăm elemente din filozofia de guvernare a USL, care seamănă tot mai mult cu principiile socialisto-comuniste.
Asta au şi vrut cei 60% din 40% prezentaţi la alegerile din decembrie. Adică 24% dintre români, nostalgicii statului asistenţial comunist, care le purta de grijă, împărţea mâncarea să ajungă la toţi, au decis soarta României parteneră în structuri euro-atlantice.
Ceilalţi nu s-au deranjat să vină la vot, au fost de acord să le decidă soarta cei 24%.
Potrivit lui Ponta, noutatea pe care o aduce bugetul pe 2013 este înlocuirea austerităţii bugetare promovată de guvernarea PDL cu o nouaă "echitate".
"Echitate" de care ne aducem aminte, cei care am trăit şi înainte de '90: să trăim prost, dar toţi la fel, exceptând conducătorii.
Cu cartele pentru mâncare, cu asistenţă medicală şi învăţământ exclusiv de stat, cu judeţe şi comunităţi conduse cu mână de fier de secretarii de partid, acum de baroni locali.
Atunci domeniile de vânătoare ale lui Ceauşescu, acum ale lui Dragnea. Atunci locuinţe de stat pentru conducerea de partid, acum ale RA-APPS pentru miniştri, secretari de stat, directori generali, protipendada de azi. Atunci palatele de la Snagov, acum cele de la Alexandria, Constanţa, Bacău, etc.
Ceva nu se leagă
Economia nu mai este de stat. Guvernul Ponta nu mai poate decide asupra mijloacelor de producţie, asupra exporturilor şi importurilor, că nu mai are la dispoziţie instrumentele economiei comuniste. Doar nişte prăpădite de unităţi economice de stat, mai toate în faliment.
Mai mult, economia actuală beneficiază de pieţe globalizate, inclusiv piaţa muncii. Încerci să pui taxe şi impozite mai mari, (vezi discuţia din Franţa), patronii şi antreprenorii îşi iau tălpăşiţa şi îşi mută afacerile în alte ţări, cu fiscalitate mai mică.
Şi rămânem o ţară de asistaţi social, fără asistatori. Doar guvernul Ponta.
Un guvern poate asista un popor din gură, cu vorbe, eventual mesteşugite. Vorbe care nu ţin de foame. La un moment dat alegătorii de ieri vor întreba: lăsaţi circul, dar mâncare nu ne daţi?
Atunci va fi momentul adevărului. Când contribuabilii antreprenori vor face totul pentru a evita o fiscalizare excesivă, îşi vor muta afacerile în alte ţări care-i aşteaptă cu braţele deschise, iar asistaţii lui Ponta, cei 24%, vor cere guvernului să le umple burţile.
Să contezi pe împrumuturi e iluzoriu. După ce s-au fript cu Grecia şi alte state care nu sunt în stare să-şi plătească datoriile, creditorii internaţionali se uită de 10 ori la ce face un guvern, dacă e în stare să restituie împrumuturile. Ori deja acumulările de rate scadente şi dobânzi fac viaţa grea pentru Ministrul Finanţelor. E foarte probabil ca troica FMI-BM-UE să nu mai convină asupra unui nou acord cu România, care ne-ar fi conferit credibilitate în ochii investitorilor. Aşa că, adio bani ieftini de la troica!
Uite aşa ajungem de râsul Europei, se uită lumea civilizată la noi şi nu înţelege ce se întâmplă într-un stat european, inclus în structurile euro-atlantice, care a pretins că îndeplineşte condiţiile de acces în aceste structuri.
Şi toate astea pentru că aşa au decis 24% dintre electori, iar restul au stat acasă.
ACEASTĂ DICTATURĂ!
În a 12-a zi de proteste în Piaţa Univesităţii, protestatarii
strigă aceleaşi lozinci bine cunoscute publicului şi aşteaptă mesajul
preşedintelui României, Traian Băsescu, de "Ziua Unirii", (aşa cum se
procedează în mod normal la acest eveniment)
"SCMD" în acţiune:
urmăriţi mai multe imagini, unde această organizaţie a militarilor în
rezervă constituie eşalonul de vârf şi de atac al societăţii civile.
Demonstranţii au strigat pe bună dreptate; NOI VREM RESPECT! Să nu uităm
afirmaţia locotenentului Alexandru Gheorghe:"libertatea şi democraţia
acestei ţări este călcată în picioare"
Să vedem cine va răspunde în faţa legii, cine se face vinovat, "POPORUL"sau "GUVERNUL"?
În
realitate, din punct de vedere democratic, "MASELE CONDUC PUTEREA", cu
siguranţă cetăţenii vor decide cum vor să trăiască, nu numai la urne...
Bravo "SCMD"! ("Armata" îşi face datoria, este apolitică, la fel ca şi în 1989)
Ne-am întors la „curat murdar”
(Guvernarea USL, întoarcerea la comunism)?
"Guvernarea USL" este "drama anului 2012",
la care se referea
moderatorul "OTV", Tudor Barbu.
Dragi români!
„ALO” este mărţişorul preferat de români, simbol al înnoirii politicii actuale.
Sursa: MCP Press Agency, Marian Taubinger
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu