Mai
mulţi actuali şi foşti parlamentari sau miniştri au dosare care vor fi
judecate în 2014, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) sau care
sunt încă în curs de anchetă la DNA sau DIICOT, pentru infracţiuni de
corupţie, luare de mită sau abuz în serviciu. Cele mai reprezentative
nume sunt Liviu Dragnea, Relu Fenechiu, Varujan Vosganian sau Miron
Mitrea.
După ce Adrian Năstase a primit o condamnare la
închisoare de patru ani cu executare în Dosarul „Zambaccian”, foşti
colegi de-ai săi urmează să îşi primească sentinţa în dosarele în care
sunt cercetaţi.
Mitrea, Silaghi, Dragnea
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să stabilească, în 10
ianuarie 2014, dacă restituie DNA, pentru refacerea rechizitoriului,
Dosarul „Fraudă la Referendum”, în care Liviu Dragnea, secretar general
al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, este
judecat, alături de alte persoane, pentru folosirea influenţei sau
autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere
într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de
foloase necuvenite, scrie Mediafax.
Tot în 10 ianuarie, instanţa supremă reia discuţiile în dosarul lui
Miron Mitrea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi
Locuinţei în perioada 2000-2004, în prezent deputat, acuzat de DNA că a
pretins şi primit de la Irina Paula Jianu, judecată alături de el în
acest dosar, foloase necuvenite în valoare de 520.000 de lei,
reprezentând contravaloarea lucrărilor de construcţii, amenajare şi
dotare care au fost executate de societăţile Conimpuls SA Bacău, Vertcon
SA Bacău, Durimpuls SRL Bacău şi Regal Glass SRL Bacău, la un imobil
din Voluntari, judeţul Ilfov, proprietatea mamei lui Mitrea.
Totodată, DNA anunţa, în 12 septembrie, că a început urmărirea penală
în cazul lui Ovidiu Silaghi, pentru trafic de influenţă, faptele de
care este acuzat fiind din 2012, când a fost ministru al
Transporturilor. Procurorii DNA îl acuză pe Silaghi că i-ar fi cerut lui
Nelu Iordache, administrator al SC Romstrade SRL, deschiderea de către
compania de transport aerian din grupul de firme controlate de acesta a
unor noi rute care să lege Aeroportul Satu Mare de alte destinaţii din
Europa.
Stan, Oltean, Vosganian, Videanu
Deputatul Ion Stan a fost trimis în judecată, în 27 februarie 2013,
pentru trafic de influenţă, fiind acuzat că a pretins sume importante de
bani, în schimbul cărora s-ar fi angajat faţă de omul de afaceri
Nicuşor Dima, care i-ar fi sponsorizat campania electorală, că îi va
obţine contracte cu statul. Dosarul se judecă la instanţa supremă, este
în faza audierii martorilor acuzării şi are termen în 28 ianuarie.
Instanţa supremă a început, în 6 ianuarie 2014, judecarea dosarul în
care fostul ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu şi alţi zece
generali şi colonei au fost trimişi în judecată, pentru cumpărarea unor
locuinţe de serviciu în baza unor declaraţii false.
Totodată, în 12 septembrie, DNA anunţa că a început urmărirea penală
faţă de Ioan Oltean, preşedinte al organizaţiei judeţene Bistriţa-Năsăud
a PDL, vicepreşedinte şi fost secretar general al partidului, pentru
folosirea influenţei sau autorităţii funcţiei în scopul obţinerii pentru
sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite şi
pentru favorizarea infractorului.
În 2014, procurorii DIICOT vor continua ancheta în dosarul în care
procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a
cerut, în 2 septembrie, Senatului şi, respectiv, şefului statului
declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a
urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian şi Adriean Videanu,
pentru complot şi subminarea economiei naţionale. Potrivit procurorilor,
Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost
miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte
pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au
folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul
privat al SC InterAgro SA, producând un prejudiciu de aproximativ 130
milioane de dolari.
Aprecieri cu privire la noul
presedinte al
Romaniei.
Iată cum stau lucrurile în Suedia:
În
prezent, parlamentarii suedezi au la dispoziţie garsoniere deţinute de
stat, cu o suprafaţă de circa 40 de metri pătraţi. Singura cameră este
folosită atât ca living, cât şi ca dormitor. Spălătoria este comună, iar
demnitarii trebuie să se programeze din timp dacă vor să îşi spele
aşternuturile.
Sunt şi parlamentari care trăiesc într-un spaţiu chiar mai mic, de
doar 18 metri pătraţi. În aceste cazuri, inclusiv bucătaria este împărţită în comun. Nu există personal de serviciu, iar regulile sunt
stricte: "Păstraţi curăţenia".
Biroul unui parlamentar are circa 18 metri pătratţ.
Demnitarii nu au secretare sau consilieri, nici maşini de serviciu cu şofer.
"Eu îi plătesc pe politicieni. Nu văd niciun motiv pentru care banii
plătitorilor de taxe să fie folosiţi pentru a le oferi politicienilor o
viaţă de lux", explică un suedez în reportajul televiziunii braziliene.
Reşedinţa oficială a premierului suedez nu depăşeşte circa 300 de
metri pătraţi. Nici acesta nu beneficiază de personal de serviciu. Mai
mult, purtătorul de cuvânt al guvernului a declarat că premierul îşi
calcă singur cămăşile şi îşi spală singur rufele, la fel ca orice simplu
cetăţean.
Suedia este împărţită în 21 de comitate conduse de câte un birou
administrativ numit de guvern împreună cu un consiliu ales de cetăţeni.
Pe teritoriul Suediei sunt 290 de localităţi.
Nici primarii şi
guvernatorii nu au dreptul la reşedinţe oficiale gratuite, iar
consilierii nici măcar nu au salariu lunar sau un birou propriu, aşa că
lucrează de acasa. "Suntem aleşi să reprezentăm cetăţenii şi, la fel ca
ei, avem propriile noastre slujbe", a explicat o consilieră.
Doar parlamentarii, care lucrează la elaborarea legilor, se
consideră ca exercită un serviciu public pentru care trebuie să fie
remuneraţi cu salarii lunare. Un parlamentar suedez câştigă aproape
dublul venitului net al unui profesor.
Fără îndemnizaţii speciale
Parlamentarii
care nu domiciliază în capitală nu primesc bani în plus pentru
costurile suplimentare, cum ar fi plata unei eventuale chirii sau pentru
a avea asistenţi la cabinetele parlamentare din localităţile de
origine. Acolo, mulţi dintre ei lucrează de acasa şi utilizează sediile
partidelor sau bibliotecile publice pentru a se întâlni cu alegătorii.
Toate călătoriile cu avionul ale parlamentarilor trebuie să fie
aprobate şi rezervate la agenţia de turism din cadrul Parlamentului,
nefiind alocate îndemnizaţi speciale.
Premiu internaţional pentru
parlamentul României
Pe drept cuvânt, acest parlament a câştigat
en fanfare premiul decernat !
PS.
Atenţie: există două cuvinte cu „P” care ne fac de ruşine pe net şi atunci…
