I N V I T A Ţ I E
Sub înaltul patronaj al distinsei d-nei. prof. univ. dr.
PAULA POPOIU, Director
General
al MUZEULUI
SATULUI „DIMITRIE GUSTI”
Scriitorul-compozitor Marin Voican Ghioroiu
şi
solista Rodica Anghelescu Gabriela
au onoarea şi deosebita plăcere să vă
invite
cu ocazia lansării volumului:
CU ANTON PANN în cârciumioară ”La Deşliu”
şi a
C.D.-lui „ARONII ÎN LUMINĂ”,
urmat de un
program artistic susţinut de
soliştii Ansamblului Artistic „CIOCÂRLIA”.
Va conferenţia d-na prof.univ.dr.
DOINA IŞFANONI.
DOINA IŞFANONI.
Evenimentul va avea loc duminică 08.decembrie
2013, ora 14,00 în sala Victor Ion Popa din şos. Kiseleff nr. 30
ASCULTÂND PE ANTON PANN
ŞI-A LUI VORBĂ ÎNŢELEAPTĂ
Trag cortina ca pe-o
spumă,
Totu-i viu ca
şi-altădată...
Gluma dacă-i spusă bine
–
Cu plăcere e gustată.
Vorba
prinde să se lege,
Descreţind
a noastre frunţi...
Veţi
petrece, se-nţelege...
„Snoava-i bună şi nu-i rea...
Când presari piper pe ea”.
Mai o cobză, un ţambal...
Dacă-i bal, să fie bal!
Ascultă cucul când cântă,
Dar apucă-te de muncă!”
Marele Pann... de-ar fi ştiut,
Cum roata vieţii s-a-nvârtit;
Vă spun cinstit: „Ar fi-nlemnit!”
Azi pe scena vieţii cântă
Lupii aclamaţi de turmă...
„De-aia nu găsiţi de muncă!”
Ne-ar spune cel înţelept:
„I-aţi ales să vă conducă,
Cu minciuni v-au tras în piept”.
CĂUTÂND ÎN CARTEA
VREMII
Pe rafturi prăfuite... am
găsit prin „Cărţi sfinţite" comori nebănuite, scrise de minţi
strălucite, din care am aflat că românul fiind poet din naştere şi-nţelept din
fire, întotdeauna şi-a făcut timp să scrie învăţături pentru urmaşi.
Anton Pann, scriitor şi
compozitor „Finul Pepelei cel isteţ ca un
proverb” nume de faimă ce ia fost dat de vievodul Limbii Româneşti, Mihai
Eminescu, în poemul „Epigonii”, neducând lipsă de geniu, slujind cu demnitate
şi credinţă întru propăşirea ţării, ridicarea românului prin învăţătură, a
păstrării limbii, tradiţiilor, obiceiurilor şi portului, prin vorbe de duh
culese şi alese din Grădina luxuriantră a
folclorului, a reuşit să adune o zestre de suflet nepreţuită, din care
putem să aflăm când citim că multe "beteşuguri" ce-l carcterizează pe
om... când nu ţine seama de vorba cu tâlc a celor din jur, realitate pe care o
trăim şi astăzi, ajunge „de râsu-plânsu’– c-aşa-i dânsu...” iar „prieteşugurile” nu se leagă, devin... apă chioară
de la moară: „pe-o ureche cum intrară, pe cealaltă şi zburară”.
Detalii mai multe pe acest link VIDEO
RENAŞTEREA
TRADIŢIILOR ROMÂNEŞTI
Sursa: MCP Press Agency, Mihai Georgevici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu